De burnout am tot auzit în ultima perioadă, dar de boreout și brownout niciodată. Așa cum le zice și numele acestea sunt provocate de stres, oboseală, nervi și alimentație.
Pentru că suntem o nație de proști inteligenți și analfabeți funcționali, ajungem să muncim peste măsură, nu știm să spunem stop și alegem să nu facem nimic pentru asta. După o perioadă ajungem să trecem acea linie subțire dintre normal și lumea viselor.
Burnout
Muncești 8 ore pe zi, muncești ore suplimentare, muncești weekenduri, muncești sărbători legale, muncești și când dormi și apoi te întrebi de ce ai luat-o razna? Sindromul burnout duce la epuizare fizică și mentală, iar în acest caz ambele sunt nasoale. Ajungi să te răzbuni pe cei din jurul tău, ești nervos tot timpul, iritat și șimți că presiunea în loc să scadă împreună cu volumul de muncă, acestea tot cresc. Nu ai voie să lipsești, nici să te îmbolnăvești trebuie să fii apt 200% ca la sfârșit să ai o statuie cu bustul gol în fața companiei.
De ce? Păi e simplu, sistemul românesc zice că 1 angajat bun, poate face treaba la 3 angajați, de ce să mai angajăm încă 4 ca să facem o echipă de 5 și să avansăm mult mai repede și mai bine. Lucră prostul sau proasta după caz, până când nu mai poate.
Boreout
Așa cum îi spune și numele tradus în română, plictiseala la locul de muncă este cauzată de cantitatea și calitatea serviciilor prestate, în majoritatea cazurilor principalul motiv este munca prestată care nu corespunde cu descrierea jobului pentru care a fost angajat. Hai fă și aia, fă și cealaltă, ajut-o și pe colega că ea nu știe la calculator, a făcut facultatea de balet că nu avem bani și nu putem angaja. Nici cum nu e bine, dacă faci munca a mai multor colegi ajungi la burnout, dacă spui nu ajungi la boreout nici cum nu e bine.
În ultimii ani acest sindrom de plictisează și dezinsteres este tot mai prezent în rândul angajațiilor vechi care vor măriri de salar, li se promit dar nu li se acordă. Așa că o ard în liniște 8 ore, fac ce trebuie să facă și nimic mai mult până când aleg să schimbe tabăra și să plece la altă companie care le oferă salariul dorit. După 2-3 ani ajung în aceeași situație de plictiseală, vor mărire, vor beneficii dar compania nu vrea să le ofere și iară pleacă la altă companie.
Pandemia asta i-a stricat de cap pe angajați precum și pe angajatori care au fost forțați să treacă în online totul. Angajatorii și-au dat seama că angajații pot fi productivi chiar și de acasă.
Brownout
Este tot o epuizare profesională doar că aceasta este cauzată de lipsa de motivație și deconectarea de la mediul social cu care angajatul a fost obișnuit. Adică, ieșitul la țigare, glumele din birou, miștourile, înjurăturile și socializarea cu colegii de muncă. Închis acasă între 4 pereți, mulți cedează singurătății, intră în depresie și ajung pe pastile. Schimbarea de acum 2 ani de zile odată cu începerea pandemiei și trecerea din offline în online le-a adus unora o stare de depresie. Cel puțin anul acesta anumite companii au încercat să aducă oamenii la birou și să îi facă să se re-adapteze la vechiul mod de lucru. Din fericire majoritatea aleg să lucreze de acasă și nu mai vor să meargă la birou, iar acest lucru este considerat ca un beneficiu în anunțurile de angajare.
Indiferent cum vedeam situația actuală, toate cele de mai sus sunt legate una de cealaltă, iar companiile din ziua de astăzi merg pe principiul cantitate nu calitate. Mai știți vorba aia de la angajare cu: sunt 100 la poartă, vrei jobul ăsta sau nu? A rămas doar poarta, nu mai e nimeni la coadă.
Viața personală și viața profesională trebuie să fie într-o balanță perfectă pentru că atunci când ești fericit lucrezi de plăcere, când nu ești fericit aduni nervi și stres, iar atunci munca devine o frustrare continuă.
Ce se poate face în aceste cazuri?
R: Salarii mai mari conform cunoștiințelor fiecărui individ și ziua de muncă să fie de 4-6 ore / zi ca să ai timp de familie, copii, prieteni și viață socială.
Sursă: digi24.ro Foto: actistress.com
Si niciun pic de Twitter?
Care Twitter?