Cand copilul tau se imbolnaveste, prima oara.

Cand copilul tau se imbolnaveste prima oara, cade cerul peste tine! La propriu la figurat, la ce vrei tu, numai stii de tine. Orice zici, faci, te gandesti cum sa iei tu ca sa ii dai lui sa fie el bine. Va spun poveste mea, care a inceput de vineri (14.02.2014).

Inainte de revelion, David a inceput sa aibe foarte multi “muci” (cum le spunem noi in ardeal), sa respire greu, iar cand manca sa fie un chin pentru el. Fiind abia in prima luna de viata problema mucozitatilor, l-au impiedicat in alimentarea corecta dar si in somnul si cresterea sa.

Dupa 2 saptamani de folosit batista bebelusului la fiecare masa (adica din 4 in 4 ore), impreuna cu pufuri de apa de mare, David a scapat de muci, respira normal fara probleme. Eu cred ca in aceasta perioada datorita unor virusi/microbi, acum are de suferit. De ce zic asta?

Acum doua saptamani, plangea, nu isi gasea locul si nu manca de la san sau de la biberon cum trebuia. Sambata am fost la control la medicul pediatru care ne-a recomandat niste picaturi pentru urechi, diagnosticul fiind inceput de otita. Tratamentul l-am inceput chiar atunci sambata, iar lunea am fost la control.

Urechea stanga era perfecta, cea dreapta prezenta urme de mucozitati. Ni s-a recomandat de pediatra sa ii mai pune picaturi in urechea dreapta pana miercuri. Miercuri am fost la control, nu i-a trecut, au mai ramas ceva mucozitati, dar ni s-a spus ca o sa treaca. Bun, ne-am linistit.

Miercuri noaptea, David a suspinat incontinuu, ca si cand ceva l-ar durea. El fiind mic nu ne poate spune ce il doare, trebuie noi ca si adulti sa stim ce ar putea avea. Fiind la lucru aflu ca aceste gemete, la un copil sanatos, nu apar. Deci, David are o problema. Cu ce? Cu ce altceva decat urechea. Delia a fost la medicul pediatru, care in urma examinarii, ne-a trimis la un specialist ORL, programati pentru vineri 14.februarie.

Ca sa va zic si experienta mea cu spitalele romanesti si cu doctorii care profeseaza in ele, incep. Trezit de dimineata (de obicei ceasul suna la 6:30), imbracat pregatit, impreuna cu David si Delia, la 7:30 ajungem in 700 la spitalul Louis Turcanu, sectia ORL pentru un consul. Cand ajungem la poarta ni se spune ca medicul este in operatie si doar la 10:30, iasa. OK, alt doctor pe ORL nu exista? Ba da, mergeti in cladirea de peste drum.

“Buna ziua, am venit la un control ORL la …”, “Ah ne pare rau, este in concediu 2 saptamani …” si de aici intrebarea fireasca ce fac?! Stau 3 ore? Normal ca nu, e mic, nu pot sa stau cu el in spital, asa ca Delia pleaca acasa.

La ora 11:00 ii astept la spital, mergem la cabinet (unde deja erau 20-30 de copii bolnavi pe coridor) si intram inauntru. Suntem primiti cu ce are copilul, haideti sa il vedem. Il verifica in urechi si constata care are o infectie. Stanga este doar imflamata (asa cum ne-a zis si pediatra), iar la dreapta are o infectie urata. Il aspira cu un ac, iar apoi ne face un bilet de internare. Pfuai, am transpirat instantaneu!!! Si aici incepe, CE ARE?!

Doctorul ne spune ca are o infectie la urechea dreapta, iar la cea stanga este destul de rosu. Ne recomanda ca cel mai bine este sa ii facem niste analize si sa il trecem pe antibiotice. David are aproape 3 luni si aceasta este prima problema de sanatate.

Ne face biletul de internare, il luam si plecam, cu lacrimi in ochi catre spital unde trebuie sa se interneze Delia cu David. La sectia de nou nascuti sau copii mici, ne spune ca ei nu ne pot interna si ca trebuie sa mergem la chirurgie. La chirurgie?! Ureche, taiat? Nu are nici o legatura, in fine! Eu mai bine asa, si cred ca asa a trebuit sa fie, pentru ca aici sunt mai putini virusi/microbi decat acolo unde erau doar copii, macar aici sunt probleme de ordin osos.

Doctorul ORL-ist vine si ne spune ca rezultatul probei luate din ureche este de 8 ori mai mare decat normal, “ne-a taiat picioarele”. Am tacut! Mi s-a blocat limba, nu am stiu ce sa il mai intreb … dupa ce a plecat, dupa cateva minute, am intrebat-o pe Delia, ce era de 8 ori mai mare? Nici ea nu a stiut sa imi raspunda…

Ne-a prescris antibiotic intravenos, fiind destul de mic, pastilele nu isi fac efectul. Mi-au dat lacrimile … dar, domnul doctor, stiti nu exista …  ceva, care sa … il faca bine … sa nu ii dam injectabil? NU!

“Vrei sa il faci bine? DA? Atunci asculta-ma! Te duci, il internezi 5 zile, faci tratament si scapa!”

Am facut actele de internare si l-am dus in salonul 6. Ma uitam la el si imi venea sa plang ca stiam ca o sa vina “fetele” sa ii puna fluturas, dar vroiam sa stiu ca se face bine.

I s-a luat sange din partea “pelviana” intre puta si picior, iar apoi i-a fost pus fluturas pentru a putea primi tratamentul. L-au intepat de DOUA ori!!! Il auzeam cum plangea din camera alaturata, ca nu te lasa sa intrii inauntru! Jur, in momentele acelea esti ce mai buna leguma, nu vorbesti, nu misti si nu stii ce sa faci…

I-au recoltat sangele necesar analizelor, am intrat in cabinet, i-au facut injectia, am stat 30 minute pentru a vedea daca este alergic la antibiotic, iar apoi am plecat acasa. Pe baza unui bilet de invoire, il putem aduce dimineata si seara la tratament (injectie), iar apoi sa il tinem acasa, nu la spital!

Atunci i-au preluat sange pentru analize si i-au administrat primul tratament. Intrebarea a fost “Este alergic la vreun medicament? DOAMNA ESTE PRIMA LUI PROBLEMA!!!”

Saracul de el, a plans atat cat era pe masa din salon cat si pe drum catre casa. Seara cand am fost la tratament a fost linistit si nu a mai plans, am zis ca e foarte bine si ne indreptam catre insanatosire. Asta seara cand am fost la tratament, fluturasul din manuta lui numai era bun, locul se inrosise si se vede sange pe pansament. I-a fost scos. A TREBUIT SA II BAGE ALTUL! Saracul a plans din nou … numai zic nimic.

Mai avem astazi si maine, IAR DUPA TOATE ACESTEA SPER DIN TOT SUFLETUL sa se faca bine si sa nu mai aibe probleme cu mucii sau puroiul sau cu otita.

Recomand tuturor mamicilor care au copii mici, de cateva zile sau luni, la prima chestie, modificare, schimbare a modului lui de mancare, respiratie, mergeti la doctorul pediatru, iar daca el nu stie, direct la un spital de copii.

NU ASTEPTA PANA CAND E PREA TARZIU!!!!!!!!